Tu cum iti exprimi furia, in mod zgomotos sau in tacere?

Sa ne reprimam sau nu, emotiile?

Ce se intampla in corpul nostru atunci cand ne reprimam emotiile? Cum e mai bine sa actionam?

Cand suntem furiosi, frustrati, nemultumiti e bine sa verbalizam ceea ce simtim, sa ne lasam purtati de emotii sau mai bine sa incercam sa ne pastram calmul asteptand ca impulsul nervos sa se diminueze?

Freud spunea ca furia reprimata se aduna in mintea unui om la fel cum creste presiunea intr-o oala de gatit iar cand rabufneste provoaca multe probleme. Cel mai bine e recomandat ca furia sa fie eliberata treptat intr-un mod controlat.

Uneori, cand suntem furiosi si ne descarcam emotional, verbal sau fizic ne simtim mai bine. E o refulare, o liniste care apare dupa ce furtuna dispare. Cel mai trist este faptul ca ramane cauza iar efectul se poate manifesta din nou. Orice foc care este alimentat va continua sa arda.

Cu cat situatia se intampla mai des cu atat individul trece printr-o serie de situatii frustrante care il incarca negativ.

In urma studiilor efectuate de diferiti cercetatori (Brown, Bushman, Lohr) se pare ca agresivitatea nu dispare desi furia a fost manifestata sub mai multe forme. Oamenii declara ca se simt mai bine dupa ce “s-au descarcat” emotional. Insa dorinta spre agresivitate ramane in stare latenta pana cand va exista o noua ocazie de manifestare.

Orice reprimare a unei emotii sau a unui gand ne dezvolta in creier o falsa impresie care ne impiedica sa intelegem motivele comportamentului nostru. Se naste o gandire egoista, centrata pe noi insine fara a mai putea observa felul si modul in care cei din jur sunt afectati. Cu toate astea suprimarea emotiilor ramane un mod de adaptare si protejare a organismului in perioadele de criza.

Furia reprimata poate transforma o persoana vesela intr-una mohorata, suparata. Simptome ale depresiei, tensiune fizica sau alte urme de boala isi pot face aparitia influentand personalitatea celui care isi reprima trairile. Organismul face un asemenea efort pentru a rezista represiunii incat isi foloseste toata energia pentru a retine aceste elemente refulate.

O amorteala emotionala ameninta sa alunge si cele mai frumoase trairi precum fericirea ori placerea findca toata energia se consuma pentru reprimarea furiei sau a maniei.

Daca ne-am da timp sa identificam propriile emotii, sa le verbalizam si mai apoi sa le eliberam intr-un mod controlat, atent din care nimeni sa nu iasa “sifonat” atunci si starea de spirit s-ar imbunatati. Insa de cele mai multe ori furia ajunge sa fie exprimata intr-un mod primitiv iar cel care nu se poate stapani sa fie numit “isteric”.

Mai mult decat atat persoana respectiva poate dezvolta o ostilitate generala tocmai din prisma faptului ca nivelul furiei reprimate a depasit cotele admise de propriul mental.

Gandirea pozitiva sau pur si simplu atragerea creierului intr-o alta directie poate fi o solutie potrivita care sa aduca un echilibru. Redirectionarea furiei va necesita resurse si forta suplimentara si astfel vulcanul de emotii prin care treci se va stinge.

Adopta o stare de calm prin respiratie profunda si ritmica, asculta muzica, reevalueaza situatia care a dus la acest dezechilibru si pune un strop de positivism.

E bine stiut faptul ca nu suntem perfect realisti in momentul cand emotiile ne guverneaza gandirea. Ia in calcul modalitati alternative de gestionare si interpretare a situatiei.

Sa nu uitam ca aceasta emotie “razboinica” a fost nascuta de propria ta minte si in consecinta tot tu poti fi cel care o alunga sau o integreaza cu succes.   

http://www.femeiastie.ro/