Cand si de ce trebuie sa doarma un copil singur.

Din ce in ce mai frecvent  din discutiile purtate cu diferite mamici ai unor copii cu varste  de la 2-3 ani pana la 13-14 ani, reiese faptul ca parintii inca dorm impreuna cu copiii lor.

Pana cand?  Pana la ce varsta e firesc sa se intample asta?

Majoritatea specialistilor sustin ca bebelusul trebuie sa doarma alaturi de mama pana la varsta de 2-3 ani pentru a-si satisface nevoia de siguranta. Mai apoi pe masura ce trece timpul ar trebui sa doarma singur in patutul lui si chiar sa aiba propria lui camera, adica un spatiu privat care sa-i asigure nevoia de intimitate.

Ceea ce ar trebui insa sa nu uitam este faptul ca fiecare copil are propriul lui ritm de dezvoltare. Desi avem tendinta de a-i compara pe copii unii cu altii ei se vor “incapatana” permanent sa fie diferiti. 

Pana acum cateva luni, fetita mea care avea aproape 12 ani a refuzat cu desavarsire sa doarma singura. Avea perioade si perioade cand accepta sa se refugieze in camera ei si seara sa doarma singura dar nu era o decizie constanta. Uneori respingea ideea de la bun inceput si toate rugamintile, explicatiile si tentatiile oferite din partea mea o lasau indiferenta. Incercasem desprinderea de la varste mai mici, 6-7 ani dar a fost imposibil de convins. Nici conditiile nu au fost propice dar cand s-a ivit ocazia am incercat. Ii dadeam tot felul de exemple despre alti copii, discutam despre eventualele ei temeri, incercasem sa-i redecoram cameraiIntr-un mod cat mai atractiv…totul a fost in zadar.

O perioada am renuntat la acest gand si am hotarat impreuna cu ea sa-mi spuna atunci cand va fi pregatita. Intr-o zi pe neasteptate m-a anuntat cu seninatate ca urma sa doarma singura si ca de acum incolo va trebui sa-i respectam intimitatea. Fara certuri, fara discutii, fara alte explicatii. Atunci a fost momentul potrivit pentru ca ea sa ia aceasta decizie. La fel s-a intamplat si cu renuntarea la pampersi sau la biberonul cu lapte. Uitasem ca ea are alt ritm. Mereu preocupata si raportandu-ma la copiii de aceeasi varsta cu ea am pierdut din vedere ca fiecare dintre noi e unic. Asa cum primii dintisori ii aparusera la doar patru luni sfidand toate calculele medicilor pediatri asa a fost cu dormitul in camera ei.

Cu cat separarea se produce mai devreme cu atat mai bine. Increderea in fortele proprii si stima de sine a copilului se va contura mai timpuriu la fel si creativitatea ori imaginatia.

Daca copilul doarme singur in camera lui  asta nu inseamna ca parintele nu trebuie sa mai petreaca timp cu cel mic, sa savureze acel ritual de seara in care stau impreuna si povestesc, sau in care parintele ii citeste dintr-o carte sau chiar ramane langa el pana ce adoarme.

Daca inca nu l-ai convins trebuie sa incepi acest proces dand dovada de multa rabdare, sa adopti o atitudine calma si pozitiva iar aceasta tranzitie sa fie facuta intr-un mod cat mai natural.

Nu uita ca nu exista o solutie universala care sa se aplice tuturor copiilor. Fiecare se acomodeaza in timpul lui si accepta schimbarea mai usor sau mai greu. Daca cel mic nu e inca pregatit sa faca pasul nu insista ci ofera-i cadrul perfect pentru adaptare. Fii indelung rabdatoare pentru ca el sa-si poata depasi cu succes temerile.

Fii prezenta in viata lui, traieste realitatea lui, cautati impreuna monstrii din dulapuri, faceti din intuneric lumina, alungati umbrele infioratoare si construiti super eroi care sa il protejeze in timpul noptii. Asigura-l pe copil de tot sprijinul si atentia ta. Nu uita ca el are incredere deplina in tine. Doar esti o super-mama!!!

http://www.totuldespremame.ro/vocea-ta/cand-si-de-ce-trebuie-sa-doarma-un-copil-singur